de omuproductie | nov. 3, 2025 | Management Productie
5 pași esențiali pentru implementarea normării muncii REFA în producție
🔹 Introducere
Într-o perioadă în care companiile se confruntă cu lipsa forței de muncă, presiune pe costuri și cerințe tot mai mari de livrare, normarea muncii devine nu doar un instrument tehnic, ci o nevoie strategică.
Fără o bază reală de timp, orice planificare devine o estimare, iar o estimare greșită poate afecta productivitatea, bugetele și chiar motivația echipelor.
Metoda REFA — dezvoltată și perfecționată în Germania încă din anii ’20 — oferă un cadru clar, obiectiv și verificabil pentru analizarea și optimizarea activităților de producție. Ea ajută companiile să afle cât timp durează de fapt o operație, care sunt pierderile ascunse și cum poate fi atins echilibrul între om, echipament și proces.
1️⃣ Înțelege de unde pornești – analiza situației actuale
Orice proiect de normare trebuie să înceapă cu o privire realistă asupra modului în care se lucrează astăzi.
Întrebările cheie sunt simple:
-
Cât din timpul de lucru este efectiv productiv?
-
Cât se pierde în așteptări, mișcări inutile sau lipsa materialelor?
-
Care sunt diferențele între operatori, schimburi sau linii?
Această etapă implică observarea directă a proceselor și colectarea datelor reale din teren.
În legislația română, norma de muncă este definită ca „măsura muncii necesare pentru îndeplinirea unei sarcini de către un lucrător calificat, în condiții normale” (Codul Muncii – art. 129).
Cu alte cuvinte, normarea înseamnă echilibru între performanță și realitate, nu impunere arbitrară.
📎 Pentru o explicație mai detaliată a conceptului, poți citi articolul dedicat de pe site-ul nostru:
👉 Normarea muncii în producție – ce înseamnă și de ce este esențială
2️⃣ Setează obiectivele – definește clar ce vrei să obții
Unul dintre cele mai frecvente motive pentru care proiectele de normare eșuează este lipsa clarității.
Înainte de a începe măsurătorile, este vital să definești scopul:
-
Vrei să crești productivitatea cu 10-15%?
-
Să ai timpi standard pentru planificare și salarizare?
-
Să înțelegi încărcarea reală a echipamentelor?
Metoda REFA oferă flexibilitatea de a adapta analiza în funcție de obiectiv.
Ea poate fi folosită pentru normare clasică, pentru planificarea capacității, sau ca bază pentru îmbunătățirea proceselor Lean.
Este important ca managementul și echipa de producție să aibă o înțelegere comună asupra scopului, astfel încât datele colectate să fie relevante și utile ulterior.
3️⃣ Colectează datele – observare, măsurare și clasificare
Aceasta este inima metodei REFA.
Un specialist REFA observă procesul în condiții reale, urmărind secvențele de lucru și interacțiunea om–echipament–material.
Se folosesc fișe standardizate și simboluri REFA pentru a nota:
-
timpi elementari (de execuție, pregătire, așteptare etc.);
-
mișcări utile și inutile;
-
variabilele externe (schimb de model, pauze, lipsă material etc.).
După colectare, datele sunt analizate statistic pentru a determina timpul normat — adică durata necesară unei persoane calificate să execute lucrarea în condiții normale.
Această etapă permite identificarea pierderilor ascunse și a barierelelor operaționale.
De exemplu, o activitate de montaj poate părea eficientă, dar analiza poate arăta că operatorul petrece 20% din timp căutând scule sau componente.
🔗 Pentru mai multe informații despre metodologia oficială, vezi și REFA International – Official Site.
4️⃣ Stabilește normele – creează baza pentru planificare și management
După analiza datelor, se trece la stabilirea normelor standard.
Acestea sunt documentate în fișe de operații clare, ce conțin:
Normele devin instrumentul principal pentru:
Este important ca normele să fie comunicate și înțelese de operatori, nu doar impuse.
Transparența transformă normarea într-un instrument de colaborare, nu de control.
5️⃣ Monitorizează, ajustează și îmbunătățește continuu
Normarea muncii nu se termină odată cu stabilirea timpilor.
Ea devine parte a unui ciclu continuu de îmbunătățire (PDCA).
Pe măsură ce procesele se schimbă, echipamentele se modernizează sau oamenii acumulează experiență, timpii trebuie revizuiți.
Companiile care folosesc constant analiza REFA observă:
-
o reducere a timpilor neproductivi cu 10–20%;
-
o creștere a predictibilității planificării;
-
o mai bună corelare între norme și realitate;
-
îmbunătățirea comunicării între management și echipă.
Cum arată rezultatele într-o companie care aplică metoda REFA
Din experiența proiectelor derulate în producție, rezultatele se văd rapid:
-
procese mai clare, fără timpi „invizibili”;
-
standardizare reală, nu doar procedurală;
-
aliniere între planificare și execuție;
-
creșterea capacității de producție fără investiții majore;
-
date exacte pentru analiza performanței și salarizare echitabilă.
De exemplu, într-un proiect recent, analiza REFA a evidențiat că 18% din timpul zilnic era pierdut în manipulări inutile între două posturi de lucru. După reconfigurarea fluxului și standardizarea mișcărilor, productivitatea liniei a crescut cu 12% în primele patru săptămâni.
Concluzie – De la observație la decizie informată
Normarea muncii nu este doar o activitate tehnică.
Este o oglindă a modului în care compania își înțelege procesele.
Metoda REFA transformă observația în decizie, iar decizia în acțiune.
„Ceea ce nu se măsoară, nu se poate îmbunătăți.”
Într-un mediu industrial tot mai competitiv, diferența dintre o companie reactivă și una performantă nu stă doar în echipamente, ci în claritatea cu care își înțelege propriul timp.
Dacă vrei să afli cum poate fi aplicată metoda REFA în fabrica ta,
📧 scrie-ne la office@consultantaproductie.ro sau 📞 0743 673 614
și vom analiza împreună unde se pierde timp și cum poate fi transformat în valoare.
de omuproductie | sept. 22, 2025 | Management Productie
5 Pași Practici pentru Implementarea Normării Muncii
Normarea muncii
Nu este doar un exercițiu de cronometrare. Este o metodă complexă, cu impact direct asupra productivității, costurilor și satisfacției angajaților. Totuși, multe companii știu că trebuie să înceapă procesul, dar nu știu exact cum să implementeze corect normarea muncii.
În acest articol vei descoperi 5 pași practici și aplicabili pentru a implementa normarea muncii în fabrica ta. Vei înțelege ce documente și date sunt necesare, cum se colectează informațiile din teren, cum se validează normele și cum se asigură că acestea devin instrumente utile, nu doar cifre pe hârtie.
Pasul 1: Pregătirea proiectului și colectarea documentației
Primul pas în normarea muncii este pregătirea corectă a proiectului. Aici multe companii greșesc, încercând să sară direct la măsurători fără să aibă imaginea completă a procesului.
Ce trebuie pregătit:
-
Descrierea fluxului tehnologic: diagrame, layout-uri, etape de producție.
-
Instrucțiuni de lucru (SOP-uri), fișe de post, proceduri interne.
-
Date istorice: timpi de ciclu existenți, rapoarte de producție, niveluri de productivitate.
-
Structura echipei: număr operatori pe linie, roluri, schimburi.
De ce este important? Fără aceste documente, procesul de normare devine fragmentat și se pierd informații valoroase. Pregătirea corectă scurtează timpul de analiză și face ca datele colectate ulterior să fie mult mai precise.
Pasul 2: Observații directe și măsurători în teren
După pregătirea documentelor, urmează partea practică: observațiile directe. Consultanții sau inginerii de normare petrec timp în fabrică, pe fiecare schimb, pentru a vedea realitatea proceselor.
Metode utilizate:
-
Studiul timpului (time study): măsurarea cu cronometru a duratei operațiilor.
-
Mostră de timp (work sampling): prelevarea de observații la intervale regulate pentru a determina proporția activităților productive și neproductive.
-
Video analiza: folosirea camerelor pentru înregistrarea și analiza ulterioară a mișcărilor și timpilor.
De ce este important? Doar prin contact direct cu procesul poți surprinde variațiile reale: diferențe între schimburi, timpi morți, lipsuri de materiale sau neconcordanțe între procedură și realitate. https://consultantaproductie.ro/training/normarea-muncii/
Pasul 3: Analiza și stabilirea timpilor standard
Pe baza datelor colectate, se calculează timpul standard pentru fiecare operație. Acesta include:
-
Timpul de bază (durata efectivă a activității).
-
Timpi auxiliari (pregătire, reglaje).
-
Timpul de odihnă și nevoi personale (pentru echitate și sustenabilitate).
În acest pas, se elimină extremele (timpi anormal de mici sau mari) și se obține o medie realistă, ajustată cu un factor de performanță.
De ce este important? Un timp standard corect este fundamentul pentru planificarea producției, evaluarea capacității și calculul costurilor. Normele nerealiste duc fie la suprasolicitare, fie la pierderi financiare.
Pasul 4: Validarea și implicarea operatorilor
Un aspect critic, adesea ignorat, este validarea normelor împreună cu operatorii și șefii de echipă.
Cum se face:
-
Se discută normele calculate și se verifică dacă reflectă realitatea din teren.
-
Se fac teste pilot: se măsoară producția pe baza noilor norme și se compară cu rezultatele estimate.
-
Se adună feedback-ul operatorilor pentru a ajusta acolo unde există discrepanțe.
De ce este important? Implicarea oamenilor previne rezistența la schimbare și transformă normarea muncii dintr-un instrument de control într-un instrument de colaborare.
Pasul 5: Integrarea și monitorizarea continuă
Ultimul pas este integrarea normelor în procesele de management și monitorizarea lor periodică.
Cum se face corect:
-
Normele devin parte din planificarea producției și sistemele de salarizare sau bonusare.
-
Se introduc în software-ul de planificare (ERP, MES, APS).
-
Se fac revizuiri periodice (la 6-12 luni) pentru a ajusta normele în funcție de schimbările din proces.
-
Se folosesc indicatori de performanță (KPI) precum timp de ciclu real vs. timp standard sau nivel de utilizare a capacității.
De ce este important? Normele nu trebuie să fie statice. Ele evoluează odată cu procesele, noile tehnologii și schimbările din echipă. O companie care menține normele actualizate are control real asupra productivității și costurilor.
Provocări în implementarea normării muncii
Pe parcursul implementării, companiile se pot confrunta cu:
-
Rezistența angajaților, dacă normele sunt percepute ca un instrument de presiune.
-
Lipsa de date clare, mai ales acolo unde procesele nu au fost documentate corespunzător.
-
Resurse limitate, dacă nu există specialiști în normare sau consultanți disponibili.
Soluția? O comunicare transparentă și o abordare etapizată, în care fiecare pas este explicat și validat.
Concluzie
Implementarea normării muncii este un proces complex, dar extrem de valoros. Urmând cei 5 pași practici — pregătirea documentației, observațiile directe, stabilirea timpilor standard, validarea cu operatorii și integrarea în sistemele de management — companiile pot transforma normarea muncii dintr-un exercițiu teoretic într-un instrument strategic pentru creșterea productivității și reducerea costurilor.
Normarea muncii nu înseamnă control excesiv, ci claritate, echitate și eficiență. https://tocleanproduction.com/production-audit/
de omuproductie | sept. 12, 2025 | Management Productie
7 Strategii Inedite pentru Creșterea Eficienței în Producție
În majoritatea companiilor, optimizarea producției este văzută ca un set de KPI-uri, grafice și proceduri standard. Realitatea este însă cu totul alta: performanța reală începe cu oamenii care fac procesele să funcționeze, nu doar cu echipamentele sau fluxurile.
Am întâlnit un Supply Chain Manager excepțional, care lucra constant sub presiune. Era obligată să raporteze orice mic incident, nu avea libertatea de a cere o mărire salarială, iar responsabilități care nu-i aparțineau complet îi erau atribuite. Pentru a face față volumului de muncă, și-a luat un al doilea job. CEO-ul companiei era mândru de „rezistența” ei. Aceasta nu este o poveste despre dedicare, ci un avertisment: performanța fără sprijin real și echilibru generează burnout, pierderi și erori ascunse. Această experiență m-a determinat să încetez colaborarea, pentru că leadership-ul era concentrat doar pe rezultate imediate.
1. Ascultarea echipei – primul pas spre optimizare și creșterea eficienței în producție
Auditul de producție nu înseamnă doar analiză numerică. Înainte să implementăm orice schimbare, trebuie să înțelegem realitatea de la nivelul liniei de producție. Angajații sunt cei care detectează blocajele și pierderile ascunse, care nu apar în rapoartele standard. https://consultantaproductie.ro/audit-productie/
Observarea atentă și conversațiile directe cu echipa dezvăluie probleme ce altfel rămân nevăzute: timpi morți nejustificați, suprasolicitarea anumitor departamente sau lipsa resurselor critice.
2. Presiunea nu produce creșterea eficienței în producție
Un leadership responsabil înțelege că angajații motivați generează rezultate sustenabile. Suprasolicitarea, presiunea constantă și lipsa recunoașterii duc la erori și pierderi ascunse. În schimb, recunoașterea meritelor, ajustarea sarcinilor și crearea unui echilibru între muncă și viața personală cresc productivitatea și loialitatea echipei.
3. Digitalizarea proceselor – instrument, nu scop
Tehnologia nu este un moft. Aplicațiile, sistemele APS (Advanced Planning & Scheduling) și managementul digitalizat al fluxurilor permit:
-
urmărirea în timp real a performanței,
-
reducerea erorilor și pierderilor,
-
eliberarea angajaților de sarcini repetitive,
-
luarea deciziilor bazate pe date concrete.
Astfel, oamenii pot concentra energia pe activități cu valoare adăugată, în loc să gestioneze manual problemele zilnice. https://tocleanproduction.com/optimize-factory-operations/
4. Interim management pentru rezultate rapide
Uneori, schimbările urgente sau perioadele critice cer expertiză temporară. Interim management-ul permite implementarea rapidă a soluțiilor, fără a suprasolicita echipa internă. În plus, aduce perspective noi și strategii testate, crescând eficiența în producție pe termen scurt și lung. https://tocleanproduction.com/interim-management/
5. Procese sustenabile și umane
Optimizați producția pentru oameni, nu doar pentru cifre. Procesele bine gândite, adaptabile și sustenabile reduc stresul, cresc eficiența și construiesc echipe reziliente. Auditul periodic, formarea constantă și ajustarea sarcinilor sunt esențiale pentru un mediu de lucru sănătos și productiv.
6. Lecții din greșelile reale
Oboseala, presiunea și erorile unui angajat pot afecta întreaga linie de producție. Este important să învățăm din experiențele reale: identificarea cauzelor de eroare, ajustarea fluxurilor și susținerea echipei înainte ca problemele să devină critice. Acest tip de insight nu poate fi obținut din rapoarte standard – necesită observare, empatie și implicare directă.
7. Măsoară succesul prin oameni și rezultate
Eficiența nu se rezumă la KPI-uri. Companiile care ating rezultate sustenabile măsoară succesul prin:
-
echipe motivate și implicate,
-
fluxuri de producție fluide,
-
reducerea pierderilor și erorilor,
-
rezultate durabile și măsurabile.
Investiția în oameni, procese și tehnologie nu este un cost – este cea mai puternică strategie pentru creșterea eficienței în producție.
Concluzie
Creșterea eficienței în producție este despre deblocarea potențialului uman și combinarea acestuia cu sisteme inteligente. Oamenii fac procesele să funcționeze; tehnologia le face mai ușor de gestionat. Aplicând aceste 7 strategii, companiile nu doar că ating obiectivele de producție, dar construiesc echipe performante, reziliente și motivate, pregătite pentru provocările viitorului.
de omuproductie | iul. 8, 2025 | Management Productie
Norma de muncă: Cum îți afectează performanța, eficiența și competitivitatea companiei tale
Într-o piață tot mai competitivă și cu o lipsă acută de resurse, puține companii își permit luxul ineficienței. Cu toate acestea, în foarte multe organizații, normarea muncii fie lipsește complet, fie este făcută formal, fără legătură cu realitatea operațională. Rezultatul? Costuri ridicate, fluctuație de personal, planificare inexactă și decizii bazate mai mult pe impresii decât pe date.
În acest articol, explicăm clar ce este norma de muncă, ce impact are asupra performanței companiei, ce riscuri apar dacă lipsește și cum se poate implementa corect. Totul din perspectivă practică, aplicabilă în producție, logistică, mentenanță sau orice alt domeniu unde oamenii execută sarcini repetitive sau planificabile.
Ce este, de fapt, norma de muncă?
Conform Codului Muncii (art. 129), norma de muncă reprezintă „cantitatea de muncă necesară pentru efectuarea operaţiunilor sau lucrărilor de către o persoană cu calificare corespunzătoare, care lucrează cu intensitate normală, în condiţiile unor procese tehnologice determinate.”
Cu alte cuvinte, este referința în funcție de care:
- stabilim dacă un om lucrează prea mult sau prea puțin,
- planificăm capacitatea și necesarul de personal,
- evaluăm performanța,
- calculăm costurile directe de manoperă.
Norma se poate exprima sub mai multe forme:
- normă de timp(cât timp durează o activitate);
- normă de producție(câte unități trebuie realizate într-o perioadă);
- normă de personal(câte persoane sunt necesare pentru un proces);
- sferă de atribuții(în special în cazul funcțiilor de suport sau administrative).
De ce contează norma de muncă pentru business?
Pentru că orice decizie legată de oameni (hiring, concedieri, promovări, planificări) se bazează – sau ar trebui să se bazeze – pe realitatea muncii.
Fără norme corecte:
- Planificarea devine un joc de ghicit;
- Salariile sunt discutate la „negociere”, nu pe bază de contribuție;
- Apar dispute frecvente legate de bonusuri sau ore suplimentare;
- Productivitatea reală nu este cunoscută.
Când norma este stabilită corect:
- Poți evalua obiectiv dacă cineva își face treaba;
- Știi clar unde ai pierderi și unde ai potențial de optimizare;
- Planifici corect turele, comenzile și capacitatea de producție;
- Poți introduce sisteme de salarizare variabilă fără conflicte.
De ce nu funcționează normele „din birou”
Am întâlnit companii care stabilesc normele pe baza unor estimări grosiere: „Asta durează cam 5 minute.” Sau altele care iau ca reper cel mai rapid angajat din echipă. Sau care își bazează normele pe echipamentele noi, uitând că unele procese sunt încă manuale.
Norma corectă se stabilește prin observație directă, cronometrare și analiză. Se iau în calcul toate tipurile de timp: operațional, de pregătire, de așteptare, pierderi inevitabile, micro-pauze. Nu există „rețetă universală”. Fiecare activitate trebuie înțeleasă, măsurată și echilibrată.
Cine stabilește norma?
Conform legislației, angajatorul este responsabil de stabilirea normelor, în consultare cu reprezentanții salariaților sau sindicatul (art. 132, Codul Muncii).
În practică, acest lucru se întâmplă rar. În multe cazuri, normele lipsesc complet sau sunt copiate din alte companii. Dar în instanță, lipsa normelor e o vulnerabilitate majoră pentru angajator: concedieri, penalizări sau dispute privind performanța pot fi pierdute tocmai din cauza lipsei unui sistem de referință.
Recomandarea noastră este să fie implicați specialiști în normare – interni sau externi – care pot implementa un sistem coerent, bazat pe studii de timp, observație și validare.
Cum arată o normă corectă?
O normă de muncă corectă:
- Este elaborată pe baza observațiilor directe, nu pe presupuneri;
- Ia în calcul nivelul mediu de competență, nu performanțele extreme;
- Este validată împreună cu angajații sau liderii de echipă;
- Se actualizează periodic, în funcție de schimbările din procese;
- Permite o marjă rezonabilă de flexibilitate și adaptare;
- Este documentată, comunicată și integrată în sistemul de planificare.
Ce tipuri de norme există?
- Norma de timp– exprimată în minute sau ore pentru o sarcină specifică (ex. „Montarea unui subansamblu durează 3,5 minute”).
- Norma de producție– exprimată în unități pe oră, zi sau tură (ex. „20 de produse pe oră”).
- Norma de personal– exprimă câți oameni sunt necesari pentru o activitate (ex. „3 operatori pentru o linie de ambalare”).
- Norma combinată– folosită în activități complexe sau administrative (ex. normă de sarcini pentru personalul TESA).
Cât de des trebuie revizuite?
Normele nu sunt bătute în cuie. O normă stabilită acum 5 ani, în alte condiții tehnologice și cu alți oameni, nu mai este valabilă. În general, recomandăm:
- Revizuire anuală;
- Revizuire la schimbarea echipamentului, layoutului sau procesului;
- Revizuire la schimbarea semnificativă a volumului de lucru.
Cazuri reale: ce se întâmplă când normele lipsesc
👉 O companie din automotive a introdus ore suplimentare timp de 6 luni. La audit s-a descoperit că lipsa normelor a dus la o planificare greșită, iar orele suplimentare nu erau necesare – existau timpi morți neobservați.
👉 Într-o firmă de producție ambalaje, diferența între echipe era de peste 30% în volum produs. Fără norme, managerii nu știau dacă problema era la oameni, echipamente sau organizare. După normare, s-au descoperit 12 minute pierdute/oră doar din lipsa standardizării operațiunilor.
Ce pierzi dacă nu ai norme de muncă?
- Eficiență redusă;
- Dispute salariale;
- Planificare inexactă;
- Lipsa transparenței în evaluare;
- Imposibilitatea de a introduce salarizare bazată pe performanță.
Ce câștigi dacă implementezi normarea corect?
- Vizibilitate totală asupra muncii executate;
- Planificare realistă a capacității;
- Costuri predictibile;
- Motivație pentru echipe;
- Performanță crescută și stabilitate operațională.
Concluzie: norma de muncă nu este opțională
Norma de muncă este coloana vertebrală a oricărei activități productive. Fără ea, compania funcționează „după ureche”. Implementarea unui sistem de normare corect este una dintre cele mai bune investiții în claritate, eficiență și sustenabilitate.
Dacă vrei să afli cum poate fi aplicată normarea în compania ta, trimite-ne un mesaj. Putem începe cu un mini-audit gratuit pe una din liniile tale de producție.
de omuproductie | mai 8, 2025 | Management Productie
Top 5 greșeli pe care companiile le fac în timpul auditului de producție (și cum să le eviți)
Sunt tot mai multe companii care cer un audit de producție , ceea ce e un semn bun. Dar de multe ori, rezultatul auditului nu aduce schimbări reale. De ce? Pentru că fie nu este făcut cum trebuie, de cine trebuie, fie nu este tratat cu seriozitate sau lăsat pe mai târziu care se transformă în niciodată.
Am participat la zeci de audituri, iar greșelile tind să se repete. Mai jos sunt cele mai frecvente cinci.
- Auditul este tratat ca o bifă, nu ca o oportunitate
Mulți cer auditul doar ca să arate că “s-au făcut demersuri”. Dacă scopul nu este clar (ex: reducerea pierderilor, îmbunătățirea fluxurilor, creșterea capacității), auditul devine un raport fără impact.
- Nu se implică oamenii de la locul de muncă
Operatorii, tehnicienii, șefii de tură, middle managerii,ei știu cel mai bine ce nu funcționează. Dacă nu îi ascultăm, ratăm probleme esențiale care nu apar în KPI sau fișe.
- Accent pus doar pe cifre, nu și pe cauze
Datele sunt utile, dar fără observație directă, fără întrebări deschise și o privire din exterior, ajungem doar să “măsurăm” problemele, nu să le înțelegem. Echivalentul unei frecții la un picior de lemn…
- Lipsa unui plan concret după audit
Am văzut multe rapoarte care se termină cu “recomandăm îmbunătățirea comunicării” sau “reducerea pierderilor.” Bun, dar CUM? Cine face, adică responsabilitate? Până când, un termen, ceva măsurabil? Cu ce buget?
- Nicio urmărire a măsurilor
Un audit bun ar trebui să fie urmat de o ‘revizie’ o lună sau trei mai târziu(depinde de la caz la caz), să vedem ce s-a implementat, ce a funcționat, ce nu funcționat și ce mai trebuie corectat sau ajustat.
Auditul de producție sau în orice departamnet al companiei, dacă e bine făcut, e un instrument extrem de puternic. Îți arată unde pierzi bani, unde ai riscuri, și unde poți îmbunătăți. Nu lăsa potențialul să se piardă într-un PDF uitat într-un folder.
Dacă vrei un audit care chiar mișcă lucrurile, dă-mi un semn. Lucrăm practic, clar, și cu impact măsurabil.
Normarea muncii
1. Ascultarea echipei – primul pas spre optimizare și creșterea eficienței în producție
