În multe companii de producție, răspunsul la întrebarea „Cât durează această operație?” diferă în funcție de persoana căreia îi este adresată.
Operatorul spune că are nevoie de 12 minute. Responsabilul de producție consideră că operația ar trebui realizată în 9 minute. În sistemul ERP sunt înregistrate 15 minute, iar departamentul de vânzări a calculat oferta folosind un timp de 10 minute.
Toate departamentele vorbesc despre aceeași operație, dar utilizează date diferite. Din acel moment, capacitatea, costul, necesarul de personal și termenul de livrare devin simple estimări.
Un studiu de timp realizat corect elimină această zonă de incertitudine. El transformă observațiile din producție în date măsurabile, validate și utilizabile în luarea deciziilor.
Studiul de timp nu este doar o metodă de cronometrare și nu ar trebui utilizat pentru a pune presiune pe operatori. Este unul dintre instrumentele esențiale pentru construirea unui sistem de producție controlabil, predictibil și profitabil.
Un studiu de timp corect nu arată doar cât durează o operație. Arată de ce durează atât, unde se pierde timpul și ce trebuie schimbat.
Cuprins
Cuprins
- Ce este un studiu de timp?
- Ce informații obții printr-un studiu de timp?
- De ce studiul de timp nu înseamnă doar cronometrare?
- Timp de ciclu, timp standard și takt time
- Cum te ajută concret un studiu de timp?
- Exemplu practic de calcul al capacității
- Cum se realizează corect un studiu de timp?
- Cele mai frecvente greșeli
- Când ai nevoie de un studiu de timp?
- Când trebuie actualizați timpii standard?
- Cum trebuie implicați operatorii?
- Ce rezultate ar trebui să primești?
- Întrebări frecvente
Ce este un studiu de timp?
Un studiu de timp este o metodă structurată prin care se observă, se măsoară și se analizează durata necesară pentru executarea unei activități în condiții clar definite.
Scopul său nu este identificarea celui mai rapid operator și transformarea rezultatului acestuia într-o normă obligatorie pentru întreaga echipă.
Scopul este stabilirea unui timp realist și repetabil pentru realizarea unei activități, folosind:
- o metodă de lucru definită;
- un operator instruit;
- materiale și echipamente corespunzătoare;
- condiții normale de lucru;
- un ritm de lucru sustenabil;
- adaosurile prevăzute de metodologia utilizată;
- cerințe de calitate și siguranță cunoscute.
Rezultatul final este, de regulă, un timp standard care poate fi folosit în planificarea producției, calculul capacității, dimensionarea personalului, calculul costurilor și evaluarea îmbunătățirilor.
Studiul de timp este una dintre metodele utilizate în procesul mai larg de normare a muncii.
Ce informații obții printr-un studiu de timp?
Un studiu de timp bine realizat te ajută să afli:
- cât durează în mod realist fiecare operație;
- câte produse pot fi realizate într-un schimb;
- care este capacitatea reală a procesului;
- care este operația care limitează producția;
- câți oameni sunt necesari pentru volumul planificat;
- dacă personalul este distribuit corect între operații;
- dacă timpii existenți în ERP sau SAP mai sunt valabili;
- care este costul real al manoperei;
- dacă poate fi acceptată o comandă nouă;
- dacă termenul promis clientului este realist;
- dacă investiția într-un echipament este justificată;
- cât timp se pierde prin deplasări, așteptări sau lipsa materialelor;
- ce rezultat a produs o acțiune de îmbunătățire.
Practic, studiul de timp oferă baza pentru decizii care altfel ar fi luate prin experiență, presupuneri sau comparații cu trecutul.
De ce studiul de timp nu înseamnă doar cronometrare?
Cronometrul este doar un instrument de colectare a datelor. Partea cea mai importantă a unui studiu de timp este înțelegerea procesului.
Dacă o persoană măsoară o operație fără să observe metoda de lucru, deplasările, aprovizionarea, reglajele, verificările, timpii echipamentului și problemele de calitate, va obține doar un număr. Nu va obține neapărat o informație corectă.
De exemplu, o operație poate dura 80 de secunde, dar în interiorul celor 80 de secunde pot exista:
- 42 de secunde de activitate care transformă efectiv produsul;
- 10 secunde de deplasare;
- 8 secunde de căutare a unei scule;
- 12 secunde de așteptare după echipament;
- 8 secunde de repoziționare a materialului.
Dacă toate cele 80 de secunde sunt introduse direct în sistem ca timp standard, pierderile existente sunt transformate în regulă.
Pe de altă parte, dacă sunt eliminate arbitrar toate activitățile considerate neproductive, fără să se schimbe efectiv procesul, rezultatul va fi un timp imposibil de respectat.
Un studiu de timp profesionist trebuie să facă diferența între:
- timpul necesar metodei actuale;
- pierderile care pot fi eliminate;
- activitățile obligatorii;
- întreruperile ocazionale;
- timpul operatorului;
- timpul echipamentului;
- activitățile executate la fiecare ciclu;
- activitățile periodice;
- condițiile normale și situațiile excepționale.
Timp de ciclu, timp standard și takt time: care este diferența?
Acești termeni sunt utilizați frecvent ca și cum ar avea același sens. În realitate, fiecare răspunde la o altă întrebare.
Timpul de ciclu
Timpul de ciclu este durata observată sau măsurată pentru realizarea unui ciclu al procesului.
El poate varia de la un produs la altul, de la un operator la altul sau de la un schimb la altul.
O singură valoare măsurată nu trebuie considerată automat timp standard.
Timpul standard
Timpul standard este timpul stabilit pentru realizarea unei activități printr-o metodă definită și în condiții normale de lucru.
În funcție de metodologia utilizată, acesta poate include:
- timpul observat;
- evaluarea ritmului de lucru;
- frecvența elementelor;
- timpul de bază;
- adaosurile justificate;
- activitățile periodice;
- pregătirea și încheierea operației.
Timpul standard este valoarea care ar trebui folosită pentru planificare, calculul capacității, costuri și dimensionarea resurselor.
Takt time
Takt time-ul este ritmul în care trebuie realizate produsele pentru a acoperi cererea clientului.
Takt time = timpul net disponibil pentru producție / cererea clientului
Takt time-ul nu arată cât durează în prezent o operație. El arată cât de des trebuie finalizat un produs pentru ca cererea să poată fi acoperită.
Compararea timpului standard cu takt time-ul arată dacă procesul are capacitatea necesară pentru realizarea volumului planificat.
Cum te ajută concret un studiu de timp?
1. Îți arată capacitatea reală de producție
Multe companii afirmă că au capacitate disponibilă, dar nu pot demonstra acest lucru printr-un calcul bazat pe timpi validați.
Capacitatea este uneori estimată folosind:
- rezultatul celui mai bun schimb;
- recordul realizat într-o anumită zi;
- timpul introdus în sistem cu mai mulți ani în urmă;
- experiența responsabilului de producție;
- numărul de produse solicitat de client;
- capacitatea nominală declarată de producătorul echipamentului.
Niciuna dintre aceste valori nu reprezintă automat capacitatea reală a întregului proces.
Un studiu de timp permite calcularea:
- capacității fiecărei operații;
- capacității fiecărui echipament;
- capacității fiecărui post de lucru;
- capacității pe schimb;
- capacității pe familie de produse;
- capacității procesului limitativ;
- impactului schimbărilor de produs;
- necesarului de ore pentru comenzile existente.
Într-un proces format din mai multe operații consecutive, capacitatea totală nu este determinată de media timpilor, ci de operația care limitează fluxul.
O fabrică poate avea suficienți oameni și suficiente echipamente la nivel total, dar să nu poată respecta planul din cauza unei singure operații subdimensionate.
2. Te ajută să identifici blocajul real
Blocajul nu este întotdeauna procesul în fața căruia se acumulează cele mai multe produse.
Acumularea poate apărea și din cauza:
- planificării defectuoase;
- loturilor prea mari;
- lipsei materialelor;
- problemelor de calitate;
- schimbării frecvente a priorităților;
- indisponibilității unui operator;
- defectării echipamentelor;
- diferențelor dintre schimburi.
Prin măsurarea timpilor și compararea capacităților poate fi identificat procesul care limitează în mod real producția.
După identificarea acestuia, acțiunile de îmbunătățire pot fi concentrate acolo unde au efect asupra rezultatului final.
Reducerea cu 20% a timpului unei operații care are deja exces de capacitate poate să nu aducă niciun produs suplimentar.
Reducerea cu 10% a timpului operației limitative poate crește direct ieșirea întregului sistem.
Această abordare este strâns legată de principiile din Teoria Constrângerilor.
3. Îți arată câți oameni sunt necesari
Necesarul de personal este adesea stabilit prin comparație cu trecutul:
„Anul trecut am lucrat cu 30 de oameni.”
„Pe schimbul celălalt sunt cinci operatori.”
„Înainte aveam două persoane pe acest post.”
„Clientul a crescut comanda cu 20%, deci mai avem nevoie de 20% personal.”
Aceste abordări pot duce atât la supradimensionare, cât și la subdimensionare.
Pe baza timpilor standard, necesarul de personal poate fi calculat în funcție de:
- volumul solicitat;
- conținutul total de muncă al produsului;
- timpul net disponibil;
- eficiența realistă;
- mixul de produse;
- organizarea schimburilor;
- activitățile auxiliare;
- pierderile inevitabile;
- nivelul de polivalență al echipei.
Studiul de timp nu arată doar dacă sunt prea mulți sau prea puțini oameni. El poate arăta și dacă personalul existent este distribuit greșit între operații.
În multe situații, problema nu este numărul total de angajați, ci faptul că prea multe resurse sunt alocate proceselor cu exces de capacitate și prea puține procesului limitativ.
4. Îmbunătățește planificarea producției
Un program de producție poate fi corect doar dacă datele pe care se bazează sunt corecte.
Dacă un produs are în sistem un timp de 30 de minute, dar în realitate necesită 45 de minute, planificarea va încărca procesul peste capacitate.
Rezultatul apare ulterior sub forma:
- comenzilor restante;
- orelor suplimentare;
- schimbărilor frecvente de priorități;
- presiunii asupra operatorilor;
- conflictelor dintre producție și planificare;
- livrărilor urgente;
- costurilor suplimentare de transport;
- promisiunilor neonorate către client.
Planificatorul poate crea un program foarte bun, dar nu poate compensa permanent datele greșite.
Un studiu de timp oferă o bază realistă pentru încărcarea capacităților și pentru stabilirea unor termene de livrare realizabile.
Timpii validați trebuie integrați și în sistemul de programare a producției.
5. Te ajută să calculezi costul real al manoperei
În multe companii, costul manoperei este calculat folosind timpi istorici, estimări sau valori copiate de la produse asemănătoare.
Dacă timpul utilizat în calcul este prea mare, oferta poate deveni necompetitivă.
Dacă timpul este prea mic, compania poate câștiga comanda, dar poate pierde bani la fiecare produs livrat.
Un timp standard corect permite calcularea mai realistă a:
- costului direct de manoperă;
- costului pe operație;
- costului pe produs;
- costului pe familie de produse;
- diferențelor dintre variante;
- impactului modificărilor de proces;
- economiilor generate de o îmbunătățire.
Acest lucru este important atât pentru produsele existente, cât și pentru ofertele noi.
Fără timpi validați, compania poate confunda cifra de afaceri cu profitabilitatea.
6. Te ajută să stabilești termene de livrare realiste
Acceptarea unei comenzi nu ar trebui să depindă doar de disponibilitatea materialelor sau de dorința de a câștiga clientul.
Trebuie verificat dacă procesul are suficiente ore disponibile pentru realizarea volumului solicitat.
Cu ajutorul unui studiu de timp poți răspunde la întrebări precum:
- Câte ore sunt necesare pentru această comandă?
- Ce operație va fi încărcată cel mai mult?
- Ce alte comenzi vor fi afectate?
- Este nevoie de un schimb suplimentar?
- Putem crește volumul fără ore suplimentare?
- Care este prima dată realistă de livrare?
- Putem accepta o comandă urgentă?
- Ce produs trebuie programat primul?
Un termen realist este mai valoros decât un termen optimist care va fi modificat de mai multe ori.
7. Verifică dacă datele din ERP sau SAP mai sunt valabile
Datele din sistem pot deveni incorecte în timp.
Procesul se modifică, dar timpul rămâne același. Se introduce un echipament nou, dar routing-ul nu este actualizat. Se elimină o operație din producție, dar aceasta rămâne în sistem.
În alte situații:
- două operații sunt comasate în realitate, dar apar separat în ERP;
- unele activități sunt executate, dar nu apar deloc în routing;
- aceeași activitate este introdusă de două ori;
- ordinea din sistem nu corespunde ordinii reale de execuție;
- timpul de pregătire este confundat cu timpul pe bucată;
- timpii de mașină sunt amestecați cu timpii operatorului.
Aceste diferențe influențează:
- costurile;
- planificarea;
- capacitatea;
- încărcarea centrelor de lucru;
- raportarea eficienței;
- necesarul de personal;
- profitabilitatea produsului.
Un studiu de timp poate funcționa și ca un audit al datelor operaționale din sistem.
Scopul nu este doar înlocuirea unui număr vechi cu unul nou, ci verificarea întregii logici a procesului.
8. Te ajută să justifici o investiție
Achiziția unui echipament nou este uneori propusă înainte să fie demonstrată cauza lipsei de capacitate.
O companie poate investi într-o mașină nouă, deși problema reală este:
- timpul mare de schimbare a produsului;
- alimentarea necorespunzătoare;
- lipsa standardizării;
- micro-opririle;
- dezechilibrarea operațiilor;
- așteptarea după verificarea calității;
- deplasarea inutilă;
- planificarea loturilor;
- utilizarea redusă a echipamentului existent.
Studiul de timp oferă datele necesare pentru compararea variantelor:
- îmbunătățirea metodei existente;
- reorganizarea postului;
- redistribuirea activităților;
- adăugarea unei persoane;
- automatizarea parțială;
- achiziția unui echipament nou;
- externalizarea unei operații.
Investiția corectă nu este neapărat cea mai modernă soluție, ci soluția care elimină cauza reală și produce un rezultat economic justificat.
9. Face îmbunătățirile măsurabile
Afirmația „procesul merge mai bine” nu este suficientă.
Pentru a demonstra o îmbunătățire trebuie cunoscută situația inițială și comparată cu situația rezultată.
Un studiu de timp poate oferi valoarea de referință pentru măsurarea:
- reducerii timpului de ciclu;
- eliminării deplasărilor;
- reducerii timpului de așteptare;
- scăderii timpului de reglaj;
- creșterii capacității;
- reducerii necesarului de ore;
- îmbunătățirii echilibrării;
- economiei de manoperă.
În lipsa unei valori inițiale validate, beneficiile unui proiect Lean, de automatizare sau de reorganizare sunt greu de demonstrat.
Exemplu practic: de ce media timpilor poate ascunde problema
Să presupunem că o companie trebuie să producă 480 de unități într-un schimb.
Timpul net disponibil este de 420 de minute, adică 25.200 de secunde.
Takt time = 25.200 secunde / 480 unități = 52,5 secunde pe unitate
Procesul are trei operații:
- Operația A: 42 de secunde;
- Operația B: 67 de secunde;
- Operația C: 49 de secunde.
Media celor trei operații este de aproximativ 52,7 secunde.
La prima vedere, cineva ar putea considera că procesul este foarte aproape de ritmul necesar de 52,5 secunde.
În realitate, capacitatea liniei este limitată de Operația B, care durează 67 de secunde.
Capacitatea Operației B = 25.200 secunde / 67 secunde = aproximativ 376 de unități pe schimb
Prin urmare, procesul nu poate realiza 480 de unități, chiar dacă media timpilor pare apropiată de takt time.
Diferența este de peste 100 de unități într-un singur schimb.
Dacă planificarea folosește media, va încărca linia cu un volum pe care aceasta nu îl poate realiza. Dacă managementul folosește timpul operației limitative, poate lua măsuri înainte ca întârzierea să apară.
Soluțiile pot include:
- transferarea unei activități către alt post;
- realizarea unor elemente în paralel;
- reorganizarea materialelor;
- eliminarea deplasărilor;
- modificarea dispozitivului;
- standardizarea metodei;
- adăugarea temporară a unei resurse;
- automatizarea unui element al operației.
Important este ca măsura să fie aleasă după identificarea cauzei celor 67 de secunde, nu doar după constatarea rezultatului.
Cum se realizează corect un studiu de timp?
Pasul 1: Stabilirea obiectivului
Înainte de începerea măsurătorilor trebuie stabilit motivul studiului.
Obiectivul poate fi:
- calcularea capacității;
- actualizarea timpilor din ERP;
- stabilirea necesarului de personal;
- echilibrarea unei linii;
- calcularea costului;
- pregătirea unei oferte;
- validarea unei investiții;
- reducerea timpului de ciclu;
- compararea metodelor de lucru.
Fără un obiectiv clar pot fi colectate multe date care nu răspund problemei reale.
Pasul 2: Alegerea produselor și proceselor reprezentative
Nu toate produsele trebuie analizate simultan.
În funcție de scop, pot fi selectate:
- produsele cu volum mare;
- produsele cu cost ridicat;
- familiile reprezentative;
- comenzile cu întârzieri;
- operațiile cu variație mare;
- zona considerată blocaj;
- procesele cu multe ore suplimentare.
Selectarea corectă a eșantionului reduce timpul necesar și crește relevanța rezultatului.
Pasul 3: Verificarea metodei de lucru
Nu este recomandat să se stabilească un timp standard înainte ca metoda să fie înțeleasă și, pe cât posibil, standardizată.
Dacă fiecare operator execută activitatea diferit, măsurătorile vor avea o variație mare.
Trebuie clarificate:
- ordinea activităților;
- sculele utilizate;
- poziția materialelor;
- verificările necesare;
- responsabilitățile operatorului;
- condițiile de calitate;
- momentul de început și de sfârșit al ciclului.
Un standard de timp are sens doar împreună cu o metodă de lucru clară.
Pasul 4: Împărțirea operației în elemente
O operație complexă nu ar trebui măsurată doar de la început până la final.
Împărțirea în elemente permite identificarea variațiilor și a pierderilor.
De exemplu:
- preluarea componentei;
- poziționarea;
- fixarea;
- montarea;
- verificarea;
- eliberarea dispozitivului;
- transferul produsului.
Dacă timpul total crește, analiza pe elemente arată unde a apărut diferența.
Pasul 5: Colectarea mai multor observații
Un singur ciclu nu este suficient pentru stabilirea unui timp standard.
Pot apărea variații cauzate de:
- caracteristicile produsului;
- poziția materialelor;
- nivelul de experiență;
- uzura sculelor;
- reglajele echipamentului;
- schimbul analizat;
- momentul din program;
- calitatea componentelor.
Numărul necesar de observații depinde de durata ciclului, variația procesului, frecvența activității și nivelul de precizie dorit.
Pentru procesele cu variație mare pot fi necesare observații realizate în zile și schimburi diferite.
Pasul 6: Separarea evenimentelor normale de cele anormale
O lipsă accidentală de material nu trebuie inclusă automat în timpul standard.
Nici defectarea unei scule sau refacerea unui produs neconform nu trebuie ascunsă în media generală.
Aceste evenimente trebuie înregistrate separat și analizate.
În același timp, evenimentele care apar frecvent nu trebuie eliminate doar pentru că sunt considerate pierderi.
Dacă ele fac parte din realitatea zilnică, trebuie tratate printr-un plan de îmbunătățire.
Eliminarea lor din calcul, fără eliminarea cauzei din proces, produce un standard nerealist.
Pasul 7: Calcularea și validarea timpului
Metoda de calcul trebuie să fie consecventă și cunoscută.
În funcție de sistemul utilizat, pot fi luate în considerare:
- timpii observați;
- frecvența elementelor;
- ritmul de lucru;
- timpul de bază;
- adaosurile;
- activitățile periodice;
- pregătirea și încheierea;
- dimensiunea lotului;
- timpul mașinii;
- timpul operatorului.
Rezultatul trebuie validat în procesul real, nu doar într-un fișier de calcul.
Pasul 8: Introducerea rezultatului în sistemul de management
Un studiu de timp care rămâne într-un tabel nu produce suficientă valoare.
Datele trebuie integrate, după caz, în:
- ERP sau SAP;
- routing;
- instrucțiunile de lucru;
- planificarea capacității;
- calculul costurilor;
- matricea de personal;
- indicatorii operaționali;
- sistemul de ofertare;
- standardul de lucru.
Responsabilitatea pentru actualizarea ulterioară trebuie stabilită clar.
Pentru o implementare sustenabilă este necesară o abordare structurată, nu doar efectuarea unor măsurători izolate. Poți consulta și materialul despre implementarea normării muncii.
Cele mai frecvente greșeli în realizarea unui studiu de timp
Măsurarea unui singur operator
Un operator foarte experimentat sau unul aflat la început nu reprezintă automat întregul proces.
Studiul trebuie să surprindă o situație reprezentativă.
Cronometrarea unei metode instabile
Dacă metoda diferă de la un ciclu la altul, rezultatul nu va putea fi folosit ca standard solid.
Mai întâi trebuie înțeleasă și stabilizată metoda.
Folosirea mediei fără analiza variației
Două procese pot avea aceeași medie, dar variații complet diferite.
Un proces care durează constant între 48 și 52 de secunde este diferit de unul care variază între 25 și 75 de secunde.
Media singură nu explică stabilitatea procesului.
Amestecarea timpului operatorului cu timpul mașinii
În procesele semiautomate trebuie verificat dacă operatorul este ocupat pe întreaga durată a ciclului mașinii sau poate executa alte activități în paralel.
În caz contrar, necesarul de personal poate fi calculat greșit.
Introducerea pierderilor direct în standard
Deplasările inutile, căutarea materialelor și așteptarea nu trebuie transformate automat în cerințe permanente.
Ele trebuie mai întâi identificate și analizate.
Eliminarea pierderilor doar din fișier
Ștergerea unui timp din calcul nu înseamnă eliminarea lui din producție.
Standardul trebuie să reflecte metoda pe care compania o poate implementa și menține.
Utilizarea studiului ca instrument disciplinar
Dacă operatorii percep studiul de timp ca pe o metodă de penalizare, comportamentul procesului se va schimba.
Pot apărea rezistență, neîncredere și date nereprezentative.
Scopul și metoda trebuie explicate înainte de începerea măsurătorilor.
Copierea timpilor de la un produs asemănător
Produsele aparent similare pot avea diferențe importante de manipulare, verificare, toleranță, fixare sau reglaj.
Estimarea poate fi utilizată temporar, dar trebuie validată ulterior.
Stabilirea timpului după cel mai rapid ciclu
Cel mai rapid ciclu poate reprezenta o situație excepțională și nu o performanță sustenabilă.
Un timp standard trebuie să poată fi realizat constant, în condiții normale, fără afectarea calității, siguranței sau ergonomiei.
Când ai nevoie de un studiu de timp?
Un studiu de timp este recomandat atunci când:
- comenzile sunt livrate frecvent cu întârziere;
- se lucrează constant în ore suplimentare;
- nu există încredere în timpii din ERP;
- rezultatele diferă mult între schimburi;
- necesarul de personal este disputat;
- oferta comercială este bazată pe estimări;
- planificarea și producția folosesc date diferite;
- se acumulează stoc între operații;
- compania dorește să automatizeze;
- a fost modificată metoda de lucru;
- a fost introdus un produs nou;
- costul real diferă de costul calculat;
- productivitatea nu poate fi explicată;
- există prea multe intervenții urgente în program;
- nimeni nu poate demonstra capacitatea reală;
- se dorește introducerea unui sistem de bonusare;
- managementul pregătește o investiție importantă;
- compania dorește să crească volumul fără extinderea spațiului.
Când trebuie actualizați timpii standard?
Timpul standard nu trebuie tratat ca o valoare valabilă pentru totdeauna.
El trebuie revizuit atunci când se modifică:
- produsul;
- desenul sau specificația;
- materialul;
- echipamentul;
- dispozitivul;
- sculele;
- metoda de lucru;
- layout-ul;
- nivelul de automatizare;
- cerința de calitate;
- dimensiunea lotului;
- modul de aprovizionare;
- modul de ambalare;
- ordinea operațiilor.
Este recomandată și o verificare periodică a produselor importante, chiar dacă nu a fost anunțată o schimbare formală.
În practică, procesul poate evolua fără ca toate modificările să fie documentate sau introduse în sistem.
Studiul de timp și relația cu operatorii
Un studiu de timp corect nu ar trebui realizat împotriva operatorilor, ci împreună cu ei.
Operatorii cunosc frecvent detalii care nu apar în instrucțiuni:
- componente care se montează greu;
- scule care creează probleme;
- diferențe între furnizori;
- poziții incomode;
- verificări suplimentare;
- cauzele variației;
- probleme de acces;
- situațiile în care procesul se blochează.
Implicarea lor crește calitatea informațiilor și șansa ca noua metodă să fie acceptată.
Managementul trebuie să explice clar că obiectivul este construirea unui proces predictibil, nu obținerea unui record imposibil de repetat.
Un standard nerealist produce raportări false, tensiuni, compromisuri de calitate și pierderea încrederii.
Un standard prea permisiv ascunde pierderile și reduce competitivitatea.
Rezultatul corect trebuie să fie realist, explicabil și sustenabil.
Ce rezultate ar trebui să primești la finalul unui studiu de timp?
Un proiect complet nu ar trebui să livreze doar o listă de timpi.
În funcție de obiectiv, rezultatul poate include:
- structura operațiilor analizate;
- metoda de lucru observată;
- timpii măsurați pe elemente;
- variația măsurătorilor;
- timpul standard propus;
- pierderile identificate;
- diferențele față de ERP sau SAP;
- capacitatea pe operație;
- blocajul procesului;
- necesarul de personal;
- gradul de încărcare;
- oportunitățile de îmbunătățire;
- recomandările de implementare;
- responsabilitățile și termenele;
- metoda de actualizare ulterioară.
Valoarea studiului apare atunci când datele sunt transformate în decizii și acțiuni.
Întrebări frecvente despre studiul de timp
Ce este un studiu de timp în producție?
Un studiu de timp este o metodă structurată de măsurare și analiză a duratei activităților. Este utilizat pentru stabilirea timpilor standard și pentru fundamentarea deciziilor privind capacitatea, personalul, costurile și planificarea.
Studiul de timp este același lucru cu normarea muncii?
Studiul de timp este una dintre metodele utilizate în normarea muncii. Normarea este un proces mai larg și poate include studiul metodelor, eșantionarea muncii, sisteme de timpi predeterminați și alte tehnici.
Câte măsurători trebuie realizate?
Nu există un număr universal valabil. Numărul depinde de durata ciclului, variația rezultatelor, frecvența operației și precizia necesară.
Un proces scurt și stabil poate necesita o abordare diferită de un proces lung, variabil sau executat rar.
Poate fi utilizată analiza video?
Da, dacă sunt respectate regulile interne și cerințele privind informarea și protecția datelor.
Analiza video poate ajuta la descompunerea operațiilor, observarea mișcărilor și verificarea secvențelor care sunt greu de analizat în timp real.
Studiul de timp se aplică doar producției de serie?
Nu. El poate fi adaptat și pentru producție în loturi mici, activități de întreținere, logistică, ambalare, control, operații administrative sau procese cu durată mare.
Metoda de colectare și analiză trebuie adaptată tipului de activitate.
Poate fi folosit pentru stabilirea bonusurilor?
Timpul standard poate face parte dintr-un sistem de performanță, dar nu ar trebui utilizat izolat.
Trebuie luate în considerare calitatea, siguranța, disponibilitatea materialelor, funcționarea echipamentelor și factorii care nu sunt controlați de operator.
Un timp mai mic înseamnă automat o productivitate mai bună?
Nu întotdeauna.
Reducerea timpului poate produce probleme de calitate, ergonomie sau siguranță dacă metoda nu este analizată complet.
Obiectivul este un proces mai bun și sustenabil, nu doar o execuție mai rapidă.
Cât durează realizarea unui studiu de timp?
Durata depinde de numărul operațiilor, varietatea produselor, lungimea ciclurilor, disponibilitatea procesului și calitatea datelor existente.
O operație simplă poate fi analizată rapid, în timp ce validarea completă a unei familii de produse sau a unui routing complex necesită mai multe etape.
Cine ar trebui să realizeze studiul de timp?
Studiul trebuie realizat de o persoană care înțelege atât metodologia de măsurare, cât și funcționarea proceselor de producție.
O simplă cronometrare, fără analiza metodei, a variației și a condițiilor reale, poate produce timpi greșiți și decizii costisitoare.
Poate un studiu de timp să reducă necesarul de personal?
Un studiu de timp poate arăta că personalul este supradimensionat, subdimensionat sau distribuit necorespunzător.
Scopul principal nu este reducerea automată a numărului de angajați, ci folosirea corectă a resurselor și eliminarea activităților care nu adaugă valoare.
Concluzie
Un studiu de timp nu este un proiect despre cronometru.
Este un proiect despre înțelegerea procesului și construirea unei baze reale pentru decizii.
Fără timpi validați, compania nu poate calcula cu suficientă precizie:
- capacitatea;
- necesarul de personal;
- gradul de încărcare;
- costul manoperei;
- termenul de livrare;
- efectul unei investiții;
- rezultatul unei îmbunătățiri.
Atunci când este realizat corect, studiul de timp arată nu doar cât durează o operație, ci și de ce durează atât, ce parte a timpului este necesară, unde apar pierderile și ce trebuie schimbat.
În loc să întrebi doar „Cum îi facem pe oameni să lucreze mai repede?”, întrebarea corectă este:
„Cum construim un proces în care oamenii pot lucra corect, constant și eficient?”
Ai nevoie de un studiu de timp în compania ta?
EFE Lean Consulting sprijină companiile de producție în:
- realizarea studiilor de timp;
- stabilirea și validarea timpilor standard;
- analiza routing-urilor din ERP sau SAP;
- calculul capacității de producție;
- stabilirea necesarului de personal;
- identificarea operațiilor limitative;
- echilibrarea liniilor și a posturilor de lucru;
- transformarea rezultatelor în planuri concrete de îmbunătățire.
Dacă datele din sistem nu mai corespund realității sau dacă planificarea producției se bazează încă pe estimări, primul pas este măsurarea corectă a procesului.
Contactează-ne pentru o discuție despre procesele și capacitatea companiei tale.
0 Comentarii