Suntem singurii arhitecți ai succesului nostru ca lideri sau ne hrănim eul

Suntem singurii arhitecți ai succesului nostru ca lideri sau ne hrănim eul

În prima zi ca CEO al unei mari companii, a primit un card cheie de către asistentul său. Cardul a blocat toate celelalte etaje pentru lift, astfel încât să poată merge direct la biroul său din colț, la etajul 20. Și cu ferestrele sale cu panoramă, biroul său oferea o vedere uimitoare asupra orașului. Acestea erau avantajele noii sale poziții, cele care vorbeau despre puterea și importanța sa în cadrul companiei.

Acesta a petrecut următoarele două luni adaptându-se la noile sale responsabilități. Dar în acele două luni, a observat că a văzut foarte puțini oameni pe tot parcursul zilei. Întrucât liftul nu s-a oprit la alte etaje și doar un grup select de directori lucrau la etajul 20, el a interacționat rar cu alți angajați din compania respective. Atunci, el a decis să treacă de la biroul său din colț, de la etajul 20, la un birou gol, în plan deschis, la un etaj inferior.

Când a fost întrebat despre schimbări, el a explicat: „Dacă nu întâlnesc oameni, nu voi afla ce cred ei. Și dacă nu am un deget pe pulsul organizației, nu pot conduce eficient ”.

Această poveste este un bun exemplu al modului în care un lider a lucrat activ pentru a evita riscul de izolare care decurge din ocuparea unor funcții superioare. Și acest risc este o problemă reală pentru liderii de nivel înalt. Pe scurt, cu cât liderii superiori se ridică în rânduri, cu atât sunt mai expuși riscului de a obține un ego umflat. Și cu cât egoul lor crește, cu atât sunt mai expuși riscului de a ajunge într-o bulă izolată, pierzând legătura cu colegii lor, cu cultura și, în cele din urmă, cu clienții lor.

Să analizăm această dinamică pas cu pas…

Pe măsură ce ne ridicăm în rânduri, dobândim mai multă putere. Și, cu aceasta, este mai probabil ca oamenii să dorească să ne facă pe plac ascultând mai atent, acceptând mai mult și râzând de glumele noastre. Toate acestea gâdilă ego-ul. Și când ego-ul este gâdilat, acesta crește.

Un ego necontrolat poate să ne deformeze perspectiva sau să ne răsucească valorile.

„Gestionarea poftei ego-ului nostru de avere, faimă și influență este principala responsabilitate a oricărui lider”. Când suntem prinși de pofta poftei ego-ului de mai multă putere, pierdem controlul. Eul ne face susceptibili la manipulare; ne restrânge câmpul vizual; și ne corupe comportamentul, determinându-ne deseori să acționăm împotriva valorilor noastre.

Ego-ul nostru este ca o țintă pe care o purtăm cu noi. Și, ca orice țintă, cu cât este mai mare, cu atât este mai vulnerabilă la lovire. În acest fel, un ego umflat face mai ușor pentru ceilalți să profite de noi. Deoarece egoul nostru dorește o atenție pozitivă, ne poate face susceptibili la manipulare. Ne face previzibili. Când oamenii știu acest lucru, se pot juca pentru ego-ul nostru. Când suntem victime ale propriei nevoi de a fi văzuți ca mari, ajungem să fim conduși să luăm decizii care pot fi dăunătoare pentru noi înșine, oamenii noștri și organizația noastră.

Un ego umflat ne corupe și comportamentul. Când credem că suntem singurii arhitecți ai succesului nostru, avem tendința de a fi mai nebuni, mai egoiști și mai predispuși să îi întrerupem pe ceilalți. Acest lucru este valabil mai ales în fața eșecurilor și criticilor. În acest fel, un ego umflat ne împiedică să învățăm din greșelile noastre și creează un zid defensiv care face dificilă aprecierea lecțiilor bogate pe care le culegem de eșec.

Iată câteva sfaturi care vă vor ajuta:

  • Luați în considerare avantajele și privilegiile care vi se oferă în rolul dvs. Unele dintre ele vă permit să vă faceți treaba în mod eficient. Grozav. Dar unele dintre ele sunt pur și simplu avantaje pentru a vă promova statutul și puterea și, în cele din urmă, ego-ul.
  • Susțineți, dezvoltați și lucrați cu oameni care nu vă vor hrăni ego-ul. Angajați oameni deștepți cu încrederea de a vorbi.
  • Umilința și recunoștința sunt pietrele de temelie ale altruismului. Obișnuiește-te să-ți iei un moment la sfârșitul fiecărei zile pentru a reflecta asupra tuturor persoanelor care au făcut parte din succesul tău în acea zi. Acest lucru vă ajută să vă dezvoltați un sentiment natural de umilință, văzând că nu ești singura cauză a succesului.
  • Eul umflat care vine odată cu succesul – salariul mai mare, biroul mai frumos, râsurile ușoare – ne face adesea să ne simțim de parcă am fi găsit răspunsul etern pentru a fi lider. Dar realitatea este că nu am făcut-o. Conducerea este legată de oameni, iar oamenii se schimbă în fiecare zi. Dacă credem că am găsit cheia universală pentru conducerea oamenilor, tocmai am pierdut-o. Dacă lăsăm ego-ul nostru să determine ce vedem, ce auzim și ce credem, am lăsat succesul din trecut să ne afecteze succesul viitor.
8 modalități de a-ți dezvolta afacerea.

8 modalități de a-ți dezvolta afacerea.

8 modalități de a-ți dezvolta afacerea.

Generarea de afaceri noi prin creșterea bazei de clienți este importantă pentru succesul afaceri tale. Cu toate acestea, uneori poate fi foarte provocator.

Iată câteva sfaturi practice pentru a te ajuta să îți dezvolți baza de clienți.

9578ffa1 3261 4506 ac58 d2b2b4642fbe 300x204 1
  1. Cunoaște-ți clienții

Înțelege nevoile clienților tăi și dezvoltă produse și servicii care să răspundă acestor nevoi. Poți obține informații despre clienții tăi personalizându-ți serviciile și încurajându-i să îți ofere feedback.

  1. Oferă un serviciu excelent pentru clienți

Asigurăte că serviciul tău pentru clienți este excepțional și mergi mai departe când poți. Clienții tăi nu numai că își vor aminti un serviciu excelent, dar vor avea și mai multe șanse să îți recomade serviciile/produsele altor firme/persoane.

  1. Hrănește clienții existenți și caută noi oportunități

Ai la dispoziție strategii pentru a susține clienții existenți, cum ar fi să rămâi în contact cu aceștia printr-un newsletter sau să îi informezi din timp despre produsele promoționale.

În același timp, caută oportunități de a obține mai multă muncă și de a vă construi baza de clienți. Asigură-te că găsești echilibrul corect între creșterea clienților și găsirea altora noi.

  1. Folosește social media

Social media este un instrument puternic pentru a-ți promova afacerea către potențialii clienți și pentru a obține informații valoroase prin „ascultare socială”. Prin intermediul ascultării sociale poți afla ce spun clienții despre tine, poți obține informații despre comportamentul lor, poți identifica cuvinte cheie și tendințe care să atragă piața ta țintă și astfel să îți îmbunătățiți serviciul pentru clienți. Rețelele sociale te pot ajuta să îți construiești profilul de afaceri și să atragi clienți noi.

  1. Participă la evenimente

Investește timp pentru a -ți construi rețelele – nu este valabil tot timpul ceea ce știi, ci pe cine cunoașteți.

Rețeaua îți permite să construiești relații cu alte persoane și să le încurajați să îți trimită clienții prin intermediul viului grai.

  1. Găzduiește evenimente

Găzduirea propriului eveniment poate fi o modalitate excelentă de a-ți cunoaște clienții și de a construi relații. Invități unii dintre cei mai buni clienți existenți și încurajează-i să își aducă prietenii.

  1. Dă înapoi comunității tale

Creșterea gradului de conștientizare a mărcii în comunitatea ta locală este o modalitate excelentă de a atrage noi afaceri. Ia în considerare sponsorizarea sau participarea la un eveniment comunitar pentru a-ți crește profilul de afaceri.

  1. Măsoară ce funcționează și rafinează abordarea pe măsură ce înaintezi

Ar trebui să monitorizezi de unde provin clienții tăi pentru a măsura dacă activitățile tale de marketing au succes sau nu. Nu îți fie teamă să experimentezi. Rafinează-ți abordarea dacă ceva nu funcționează și concentrează-te mai mult timp pe activitățile care obțin cele mai bune rezultate.

Valorile umaniste, încrederea şi autonomia în companiile moderne de azi.

Valorile umaniste, încrederea şi autonomia în companiile moderne de azi.

Companiile ştiau foarte clar în trecut cum să obţină eficienţă operaţională, disciplină şi aliniere. Reţeta a fost creată după cel de-al 2-lea Război Mondial şi dădea rezultate la nivel local, regional şi global. În anii ’90, am început să gustăm şi noi din model, când am luat contact pentru prima dată cu companiile globale tradiţionale. Învăţând de la McDonald’s, Coca-Cola şi marii jucători internaţionali din telecom, producţie sau banking, am importat multe din mecanismele eficienţei. Antreprenorii cunoscuţi din România ai acelor ani au operat şi operează încă după un model cu un ADN similar de obţinere a eficientei şi a profitabilităţii. Este modelul dominant în lume în acest moment.

 

“Părţile întunecate” şi mult timp nevăzute ale acestui mod de organizare au început să iasă insă la vedere şi să se întoarcă deja împotriva celor care le-au creat. Gândirea pe termen scurt, lăcomia, consumul cinic de resurse, preocuparea excesivă pentru expansiune au arătat în timpul crizei din 2008 – 2012 lacunele acestui model.

 

Ştiind că doar speciile adaptabile au viitor, organizaţiile ambiţioase şi vizionare îşi revizuiesc în aceşti ani filozofiile de afaceri, căutând să obţină aceleaşi lucruri ca şi până acum (eficienţa operaţională, creştere şi profit), însă prin moduri noi. Un vânt al schimbării către un model mai umanist începe să fie resimţit chiar şi în cele mai mecanice şi rigide dintre organizaţii. Deja, companiile dinamice mici şi mari se pregătesc acum pentru a 2-a lor Curbă, simţind că felul în care s-au organizat în trecut ca să facă profit nu va mai dura mult.

 

Ce caracteristici observ că ar avea trendurile din cea de-a două curbă? Simt zorii unor trenduri noi, vizibile atât la companii globale prezente în România, cât şi la companii antreprenoriale. Pionierii acestui val se inspiră din felul în care gândesc companiile de tehnologie apărute la începutul secolului XXI şi care pun mare accent pe capitalul uman. Mai jos 3 din trendurile noi pe care le văd: orientarea valorile umaniste, încrederea ca o provocare organizaţională, productivitate mai bună prin autonomie şi “self-management”.

people values

1.  Orientarea mai puternică pe valori umaniste

Organizaţiile caută strategii să promoveze valorile umaniste, precum încredere şi susţinere reciprocă, transparenţă, onestitate. Ani buni, preocuparea doar pe rezultate a atras, a creat şi a valorizat o forţă de muncă pe masură: acţiunea, dinamismul, independenţa, căutarea provocărilor şi victoria au fost ingredientele care au asigurat şi încă asigură succesul organizaţiilor. Aceleaşi organizaţii resimt însă puternic acum costurile aferente: epuizare şi tensiuni, colaborare aproape inexistentă, jocuri de putere tot mai intense, căutarea status-ului, desconsiderarea valorii create de cei mai puţini agresivi. Nu se mai miră nimeni că lucrurile care au adus succes în trecut sunt acum obstacole pentru inovaţie şi creştere a eficienţei pentru optimizarea proceselor şi pentru rezultate financiare superioare.

 

Concluziile sunt aceleaşi: cel mai rar întâlnit profil este cel al angajatului colaborativ, preocupat prin natură să ofere sprijin celor cu care lucrează şi care pune interesele echipei deasupra celor individuale. Cel mai des întâlnit profil este cel reactiv, orientat către acţiune şi rezultate imediate, competitiv, care gândeşte frecvent în termeni de “câştig/pierdere”.

 

În acest context, nu e de mirare schimbarea de macaz pe care încearcă să o facă acum companiile care resimt din plin costurile care decurg de aici. Ele au demarat campanii şi programe intense pentru promovarea şi implementarea valorilor umaniste ca să reducă costurile şi care să compenseze dezechilibrele create de culturile mecaniciste pe care le-au urmărit, le-au creat şi de care au profitat până acum.

 

Incredere

2.  Încrederea este o provocare organizaţională

Un scor mare al încrederii angajaţilor în management este un ingredient obligatoriu pentru ca o companie să aibă rezultate financiare pozitive superioare. Numeroase studii globale comparative făcute pe organizaţii performante şi neperformante financiar arată acest lucru şi oferă exemple grăitoare în acest sens.

Încrederea în angajator, între manageri şi subordonaţi, este în multe companii din întreaga lume pe un trend riscant şi fragil. Ca şi într-un cuplu, unde fiecare partea aşteaptă ca cealaltă să facă primul pas pentru a restaura încrederea din relaţie, aşa se întâmplă acum şi între angajat şi angajator. Managerii care arată un nivel înalt de transparenţă şi autenticitate sunt şi cei care reuşesc să stabilească un nivel ridicat de încredere şi implicare din partea celor pe care îi conduc, iar principalii factori care erodează încrederea în manageri sunt lipsa de onestitate, încălcarea confidenţialităţii şi asumarea creditelor în locul subordonaţilor

 

self management

 3. Productivitate mai bună prin autonomie şi “self-management”

Doar 15% din angajaţi sunt cu adevărat implicaţi la locul lor de muncă, arată un recent studiu global realizat de Gallup. Companiile au mai descoperit că libertatea dată unui angajat ar putea crea oameni pasivi, ne-implicaţi şi dependenţi de autoritate, dacă nu îi şi echipează cu competenţe de autonomie, iar managerii lor nu ştiu cum să construiască un mediu pentru care cultivă autonomia. Productivitatea şi implicarea cresc când angajaţii au un nivel înalt al sentimentului de autonomie.

 

Astfel, o dată cu ambiţia oamenilor de a construi automobile autonome, pregătirea oamenilor pentru “self-management” şi autonomie este deja o prioritate în organizaţiile care şi-au propus să se modernizeze.

Modelul se bazează pe mentalitatea de “self-management” a angajaţilor, care se construieşte prin pro-activitate, prin explorarea convingerilor limitative şi prin activarea surselor de putere în folosul scopului comun.

 

Oamenii tăi sunt cel mai important punct forte al tău.

Persoanele din compania dvs. vor determina în cele din urmă succesul sau eșecul afacerii dvs.

Cliderând se efectuează un apel pentru a rezolva o problemă, de exemplu, reprezentantul asistenței pentru clienți devine furnizorul principal de servicii al clientului. Din acel moment, acel membru al personalului devine Compania pentru clientul respectiv – clientul respectiv va judeca valoarea de a face afaceri cu dvs. după experiența pe care o are cu reprezentantul respectiv de asistență pentru clienți.

În acest caz, reprezentantul asistenței pentru clienți este cea mai importantă resursă a companiei. Același lucru se poate spune despre personalul operațional care construiește și livrează produsele și serviciile pe care le oferiți clienților dvs. Practic, fiecare membru al personalului determină modul în care părțile interesate răspund la companie pe piață. Devin Compania atunci când „ating” clientul.

Vrei să rezolvi lucrurile și să începi să acționezi ca și cum oamenii tăi sunt cel mai important atu? Iată câteva lucruri pe care va trebui să te pregătești  să le faci:

  1. Viziunea dvs. de viitor trebuie să fie pe deplin dezvoltată, iar obiectivele și strategiile viitoare de furnizare a serviciilor trebuie comunicate personalului la toate nivelurile organizației. Toți membrii echipei trebuie să înțeleagă în mod clar rolul lor în furnizarea de servicii excepționale.
  2. Trebuie adoptată o vedere cu susul în jos a organizației, unde clienții sunt în vârf, cei care lucrează cu clienții sunt următorii și cei care lucrează pentru a sprijini pe cei care lucrează cu clienții sunt la treptele ulterioare. Ghici ce? Ești pe partea de jos!
  3. Compania dvs. trebuie să evalueze nivelul actual de servicii și satisfacție pentru clienți. Este necesar să se dezvoltate programe care să identifice „practicile următoare” din industrie care să fie utilizate în cadrul Companiei. Aceste programe încorporeze sisteme de măsurare și feedback care monitorizează continuu „experiența clientului”.
  4. Nivelurile de servicii între clienții interni trebuie identificate și îmbunătățite, concentrându-se pe obiectivul comun al unui serviciu superior pentru clienții externi.
  5. Noi modalități de măsurare și recompensare a performanței angajaților vor fi necesare pentru a motiva personalul din prima linie și a atinge performanțele maxime.
  6. Sunt necesare programe de conștientizare pentru a ajuta la educarea personalului cu privire la această schimbare a prerogativei și pentru a-i informa ce se așteaptă de la ei în noul mediu de lucru.
  7. Echipa de conducere trebuie să promoveze această schimbare de cultură prin acțiunile sale și să fie pregătită să gestioneze în mod activ compania prin această tranziție (furnizează conducere, sunt ambasadori ai schimbării, dar sunt în sprijinul personalului care deservește baza de clienți).
  8. În cele din urmă, strategiile pentru furnizarea de servicii nu pot fi construite pe fundații de nisip. Compania trebuie să continue să evolueze și să consolideze bazele structurale ale afacerii sale – creând un mediu de lucru în care „serviciul etanș” are un adevărat sens atât pentru personal cât și pentru părțile interesate.

Pentru a închide acest subiect, fiecare companie trebuie să pună accentul pe serviciul clienți ca mijloc de a-și menține poziția competitivă pe piață. Acestea fiind spuse, modelul de furnizare a serviciilor unei firme trebuie să evolueze și să îmbunătățească modalitățile în care clienții sunt sprijiniți. Nerespectarea acestui lucru poate amenința însăși supraviețuirea companiei

Într-adevăr, trebuie să ne concentrăm atenția asupra implementării tuturor resurselor noastre interne (adică, oameni, procese și tehnologie) pe crearea unei culturi corporative care definește succesul prin furnizarea eficientă a unui serviciu impecabil către comunitatea părților interesate.

Livrarea serviciului este „miza” necesară pentru a continua să joci. Oamenii dvs. vor stabili dacă clienții dvs. se întorc pentru mai mult sau caută o experiență mai bună în altă parte.

Focus.

Pe ce să ne concentrăm?

 

…și mai important:

 

Pe ce să nu ne concentrăm?

images 2

Motivul pentru care se subliniază partea aceea, pe ce nu trebuie să se ne concentrăm este cauzată de capacitatea limitată, ceea ce înseamnă că este imposibil să ne concentrăm asupra tuturor provocărilor și să atragem întreaga valoare din ele. Limitarea ar putea fi o constrângere de capacitate care ne obligă să ne concentrăm asupra a ceea ce exploatează resursa respectivă.

Împuternicirea subordonaților este un mijloc pentru un manager individual să se concentreze asupra problemelor cheie fără a deveni constrângerea organizației. În multe cazuri, limitarea critică este incapacitatea echipei de management de a efectua mai multe sarcini într-un mod care nu ar întârzia problemele cu adevărat importante care necesită acțiuni.

FOCUS –ul nu ar trebui interpretat ca doar o anumită zonă. Trebuie legat de o estimare a eficacității capacității disponibile de a se concentra fără întârzieri considerabile asupra celorlalte zone, care împreună cu acestea formează un lanț complet, practic indispensabile unele fară altele.

Focalizarea eficientă ar trebui să exploateze cea mai slabă verigă pe baza capacității de limitare.

Întrebarea asupra a ce să ne concentrăm merge în diferitele părți ale Lean și TOC(Teoria constrângerilor), întotdeauna căutând, în primul rând, limitarea și de aici rezultă răspunsul.

De aici rezultă exact unde este necesar să se îndrepte atenția noastră. Iar în momentul în care această “verigă” mai slabă din lanț este la un nivel acceptabil de productivitate, abia apoi putem trece la următorul pas, următoarea provocare/constrângere.

Sună acum